După semnalul de atac aerian, 10 avioane de vânătoare MiG-3 s-au ridicat în aer. În direcția lor se îndreptau 85 de bombardiere ale inamicului. Comandantul de escadrilă al regimentului 4 al aviației de vânătoare, Afanasi Karmanov, a doborât primul avion, apoi încă trei. În panică, avioanele inamicului zburau unele peste altele, în aer având loc trei ciocniri. În acea zi, deasupra orașelor Grigoriopol, Tiraspol și Chișinău au fost doborâte în jur de 20 de aparate de zbor ale inamicului.

Aviația română a început să întreprindă raiduri pe teritoriul RSS Moldovenești în dimineața zilei de 22 iunie. Primele atacuri aeriene au avut loc la Bălți, Bolgrad și Chișinău. De asemenea, a fost bombardat și Cahulul, punctele de trecere peste Nistru și o serie de stații de cale ferată.

Încă din primele zile ale războiului, de-a lungul graniței s-au purtat lupte aprige. A început apărarea Chișinăului, care a durat 25 de zile. Până pe 29 iunie, granița moldovenească nu a fost niciodată trecută de inamic. Până în iulie, toate încercările forțelor germano-române de a avansa pe direcția Chișinău au eșuat. Lupta pe teritoriul Moldovei a durat până la 13 august 1941. În acest timp, armata română a pierdut 31.638 de soldați și ofițeri uciși. Cu toate acestea, armata sovietică a trebuit să părăsească hotarul. Acest lucru s-a întâmplat din cauza avansării rapide a trupelor germane în vestul Uniunii Sovietice - în Belarus și în vestul Ucrainei. Exista pericolul de încercuire a întregului front sudic, dacă forțele celui de-al treilea Reich ar fi avansat rapid ajungând pe coasta de nord a Mării Negre.

Din 1941 și până în 1944, pe teritoriul RSS Moldovenești, ocupat de trupele româno-germane, au activat aproximativ 3500 de partizani și 80 de organizații ilegale. În iunie 1943 au fost formate Unitatea întâi de partizani din Moldova și Unitatea a doua de partizani din Moldova... Peste 600 de ilegaliști au fost executați, peste 800 de deținuți politici au murit în închisoarea din Tiraspol.

Basarabia și Bucovina au fost date României prin acord reciproc cu Al Treilea Reich. Guvernul român a folosit regiunile ca surse de materii prime. Toate întreprinderile comerciale și industriale locale au fost transmise în folosință întreprinzătorilor sau cooperativelor românești. Alimente, furaje, produse de manufactură și materii prime rare au fost exportate în România. Economia regiunii, sistemul de învățământ și asistența medicală au fost distruse. Au fost efectuate represiuni împotriva populației non-române din regiune. Prin decretul-lege nr. 521 din 17 august 1943, a fost legalizată pedepsirea corporală a muncitorilor din Basarabia. În timpul ocupației, fiecare al zecelea locuitor al Moldovei, sau 207 mii de oameni, a fost torturați, dintre care 22 de mii 700 au murit. În Basarabia au existat 49 de tabere și ghetouri pentru evrei și țigani.

Moldova Sovietică a fost eliberată în cadrul operației Iași-Chișinău, desfășurată în august 1944. În mai puțin de 10 zile, între 20 și 29 august 1944, a fost eliberată o bună parte a Moldovei și României, fiind nimicită o grupare importantă a trupelor hitleriste, iar Bucureștiul a declarat că nu mai luptă de partea Germaniei naziste și aderă la coaliția antihitleristă. În timpul retragerii din Chișinău, hitleriștii au nimicit circa 2 mii de prizonieri de război sovietici aflați în lagăre, au incendiat și au aruncat în aer cele mai impunătoare clădiri din oraș, au distrus aproape toate întreprinderile industriale, 9388 de case, multe școli, clădiri administrative, stația de telefoane, telegraful etc. Prejudiciul material cauzat orașului a constituit 1,5 miliarde de ruble, calculat la prețurile de până la război. În anii 1944 – 1945 au căzut pe front peste 40 de mii de ostași originari din Moldova.

În anul 1941, odată cu declanșarea acțiunilor militare, peste 300 de mii de persoane au fost evacuate din Moldova în teritorii mai îndepărtate ale URSS. Din mijloacele colectate de refugiați a fost construită o coloană de tancuri „За Советскую Молдавию" („Pentru Moldova Sovietică"). Până în noiembrie 1942, au fost adunate 3,5 milioane de ruble. Din acești bani au fost construite 11 tancuri T-34-76. A doua coloană cu aceeași denumire a apărut deja după eliberarea RSSM, în 1944. Pentru cele două coloane de tancuri au fost jertfite 20 de milioane 463 de mii de ruble, aproape 65 de mii de puduri de pâine și 411 capete de animale. Din mijloacele colectate de femeile din Moldova a fost constituită escadrila de vânătoare Iak-7B.

Aproape 400 de mii de cetățeni originari din Moldova au luptat în componența Armatei Roșii. Pentru faptele lor eroice, 250 de mii de soldați, ofițeri și partizani au fost decorați cu ordine și medalii.

Chișinăuianul A. M. Sokolov, comisar de escadrilă a regimentului 5 de aviație, a participat în 1941 la 37 de lupte aeriene și a doborât personal opt avioane inamice, fiindu-i conferit titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Acest titlu înalt i-a fost conferit și renumitei lunetiste L. M. Pavlicenco, născută la Chișinău, care, în luptele pentru apărarea Moldovei, Odesei și Sevastopolului, a nimicit 309 fasciști. În luptele de pe teritoriul Sileziei, moldoveanul Ion Soltâs din satul Cuzmin a astupat cu pieptul său o ambrazură. În timpul asaltului Königsbergului s-a remarcat comandantul de artilerie al plutonului 16 de pușcași, colonelul Serghei Polețki din Bender. Generalul Nikita Lebedenko, care a crescut în satul Crihana Nouă de lângă Cahul, a fost comandant de pluton, iar ulterior a devenit comandantul Vienei. Piotr Verșigora, de origine din satul Severinovka, a condus în anii 1943 – 1944 vestita Divizie întâi de partizani, creată de Kovpak…

Până în prezent s-a stabilit că 19 Eroi ai Uniunii Sovietice sunt originari din Moldova.

Sărbătorirea Zilei Victoriei este acum mai importantă ca niciodată pentru Moldova. Încercările unor politicieni de a reduce rolul URSS în victoria asupra fascismului sunt tot mai dese. Cu toate acestea, majoritatea locuitorilor țării nu sunt de acord cu această poziție. Aproape fiecare familie din Moldova are rude și apropiați care au luptat pentru Victorie, dându-și toate puterile și chiar viața. Pe front, în ilegalitate, sau în spatele frontului...

În fiecare an, pe 9 mai, 24 august, la Chișinău și în toată țara, sunt organizate evenimente comemorative de amploare în cinstea Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei și Eliberarea Moldovei de ocupația nazistă.

Ce-i drept, în 2020, coronavirusul te tip nou a impus ajustări în marcarea jubileului de 75 de ani de la Marea Victorie. La Chișinău, s-a decis amânarea tuturor evenimentelor de masă, planificate de 9 mai, pentru ziua de 24 august. Aceste măsuri trebuiau luate în condițiile declarării stării de urgență în țară din cauza COVID-19. Cu prilejul aniversării Victoriei, președintele țării a lansat pe rețelele de socializare flashmobul online #RegimentulNemuritor. Iar pe 9 mai, demnitarii moldoveni vor depune flori la "focul veșnic", la complexul memorial "Eternitate".