ROMÂNIA: Drama ROMILOR din Șuțești, ținuți în SĂRĂCIE
aUTOR: GEORGIANA ARSENE

Activist civic: "Comunitățile de romi trebuie menținute la un nivel de sărăcie"

Satul Șuțești, județul Brăila, România, Uniunea Europeană: aici își duc viața, alături de alți oameni, mai înstăriți, o serie de romi pentru care însăși noțiunea de casă este una diferită față de cea pe care o cunoaștem cu toții.
Casa lui Ceama Ion, rom din satul Șuțești, județul Brăila, România
Dacă aș spune bojdeucă aș distruge imaginea idilică pe care mulți cititori o au despre ce înseamnă bojdeucă. Este mult spus, o parte din romii din localitatea Șuțești, județul Brăila, trăiesc în condiții greu de imaginat: fără curent electric, uneori și fără o ușă de Doamne ajută la casă, înconjurați de mizerie – munți de gunoaie, oamenii supraviețuiesc din ajutorul social și din mila Lui Dumnezeu.

De după niște ziduri care stau să cadă își face apariția un bărbat îmbrăcat cu o pereche de pantaloni, încălțat cu șlapi și cu corpul acoperit cu tatuaje. Spune că e singur, că nevasta i-a murit și că se descurcă foarte greu. Se plânge că abia își duce traiul de azi pe mâine și dorește să fie ajutat.

În curte domnește o mizerie de nedescris. Bărbatul ridică din umeri a neputință. Atât poate, nu are ce să facă mai mult. Are mai mulți copii, însă unul singur este minor, în vârstă de 12 ani. A renunțat la școală, din pricina lipsurilor. Își ajută tatăl la diferite munci.

Costică Dobre: „Romii sunt săraci și ușor de manipulat"
Nu este de mirare că, fără condiții de viață – fără lumină electrică, fără apă curentă, fără internet – copiii lor sunt condamnați de mici la o viață fără perspective, la abandon școlar și chiar la excluziune socială.

Aceasta în condițiile în care, la București și nu numai, se vorbește atât de mult și de frumos de tot felul de programe de incluziune a romilor.

Numai că romii au altă viață și alt destin. Să fie soarta lor atât de crudă sau, cum se spune în popor, destinul și-l mai face și omul cu mâna lui?

Am încercat să aflu răspunsul la această întrebare – dar nu numai – de la un consilier local rom din localitatea Șuțești: Costică Dobre, la care am mers împreună cu Daniel Caraivan, președintele Asociației DANROM, activist pentru drepturile omului, cu care mai discutasem despre problemele lor.

Consilierul local spune că romii, neavând posibilități materiale, sunt foarte ușor de cumpărat: "cu 10 lei, 20 de lei, 50 de lei".
Costică Dobre
Consilier local rom din localitatea Șuțești
Viața năpăstuită a romilor din satul Șuțești, Brăila
Copiii romi sunt marginalizați la școală
Costică Dobre a explicat că, dacă un copil de etnie romă nu este integrat, nu este școlarizat, atunci deznodământul este unul dezastruos: abandon școlar.

Potrivit acestuia, la școală, copiii romi au probleme și sunt marginalizați, iar mulți abandonează, din pricina lipsurilor cu care se confruntă.
Costică Dobre
Consilier local rom din localitatea Șuțești
Viața femeilor rome din Șuțești: de ce nu muncesc
Femeile rome nu au o viață prea ușoară. Fără școală, cu copii mici ținându-se de fustele lor lungi, ele nu văd mai departe de marginea satului. Nu au cum să se angajeze, să câștige un ban, fiindcă nu au studii, în localitate nu e de lucru și, mai important, nu au cu cine lăsa copiii. Sunt întreținute de bărbații lor.
Daniel Caraivan - Iată de ce viața romilor nu se îmbunătățește
  • Daniel Caraivan, președinte al Asociației DANROM, activist pentru drepturile omului are o teorie interesantă pentru faptul că viața romilor nu se îmbunătățește.
  • Daniel Caraivan spune că, dacă până în 1990 au existat tot felul de politici publice legate de romi – unele de exterminare, altele de asimilare forțată, acum este o strategie, "nu neapărat scrisă, în care comunitățile de romi trebuie menținute la un nivel de sărăcie, la un nivel de subdezvoltare".
  • În acest fel, romii pot fi manipulați mult mai ușor.
  • Concomitent, însă, Caraivan recunoaște că romii au înregistrat și progrese, "dar nu cu ajutorul statului".
  • Singura măsură pe care statul o are pentru romi de după Revoluție o reprezintă locurile speciale pentru romi din licee și facultăți.
  • Din păcate, în acest an, locurile la universități au fost reduse cu 60%.
  • Caraivan susține că statul român nu dorește ca minoritatea romă să fie una puternică.
Viitorul nu este unul prea luminos, mai consideră Daniel Caraivan. Aceasta cu atât mai mult cu cât romii nu își cunosc istoria, iar activistul este de părere că statul român are o vină în acest sens, fiindcă nu se studiază.

Necunoscând istoria, oamenii sunt tentați să o repete…

Din păcate, mulți romi gândesc doar la ce pun astăzi pe masă. Și iată cum, perpetuând un mod de gândire deloc constructiv, ajung să nu iasă din starea în care se află mulți dintre ei…
Autor foto - Georgiana Arsene
Montaj Video - Evghenii Panasenco

www.facebook.com/sputnikmdro